FotografieCluj.BlogSpot.RO

joi, 25 iulie 2013

Nikon 55-300 vs Sigma 70-300 - teleobiective in test comparativ


Vă prezentam în urmă cu câteva zile un test comparativ între teleobiectivul destinat amatorilor, Nikon 55-300 mm și fratele său mai mare, destinat aparatelor full-frame, Nikon 70-300 mm.

Concluzia la care ajunsesem era - evident - că 70-300 beneficiază de ansamblul optic de calitate superioară, de sistemul de focalizare mai rapid și mai precis, precum și de un stabilizator de imagine optimizat pentru urmărirea subiectelor în mișcare. Însă la fel de evident este că toate aceste avantaje vin cu un preț, semnificativ mai mare față de varianta destinată amatorilor (care oricum nu e un obiectiv prea ieftin).

Există însă și o soluție de buget, oferită de producătorul terț de obiective, Sigma. Aceștia au în portofoliu teleobiectivul 70-300 mm, compatibil full-frame, cu  o diafragmă cu o fracțiune mai deschisă decât cea a Nikon-urilor (f/4, față de f/4,5) și care dispune în plus de un mod denumit Macro (deși, ca să fim exacți, e vorba de un mod close-up, raportul de mărire fiind de 1:2, nu 1:1 cât ar fi necesar penru imagini macro în adevărata putere a cuvântului). La doar 699,99 lei în oferta eMag, este de departe cel mai abordabil teleobiectiv cu focalizare automată din prezent.

În aceste condiții - și cu toat antireclama pe care producătorii consacrați o fac terților precum Sigma și Tamron - mă așteptam ca teleobiectivul 70-300 să fie mult inferior 55-300-lui meu. În realitate însă, rezultatul testelor a fost mult mai strâns, nu de puține ori diferențele dintre imagini fiind minime. Sau, uneori, chiar în favoarea Sigma-ului - deși, în general numele de marcă și-a spus cuvântul.

Să analizăm în continuare câteva imagini comparative, realizate la aceiași parametri ai expunerii (timp, diafragmă, ISO), cu punctul de focalizare plasat în același loc din cadru.

Metoda de testare:
Am fotografiat utilizând Nikon D90-ul meu, în formatul RAW - evitând astfel pierderile de calitate cauzate de algoritmii de compresie JPEG. Toate fotografiile au fost realizate de pe trepiedul meu Velbon, evitând astfel riscul mișcării aparatului la momentul declanșării.

O imagine clasică, înfățișând Luna (crop 1:1). Subiectul se află la distanță constantă de noi, fiind practic imposibil să îl fotografiem în mai multe moduri (cât timp realizăm o expunere corectă, desigur). Am utilizat (în ambele cazuri), pentru a evita riscul apariției neclarității de mișcare, un timp de expunere sigur, de 1/400 sec., și o diafragmă moderat închisă, la f/7,1.

Se observă o claritate net mai bună în cazul imaginii realizate cu Nikon-ul, craterele și celelalte forme de relief de pe suprafața discului selenar fiind vizibil mai bine definite. În plus, am observat că imaginea realizată cu Sigma-ul suferă de un halou destul de deranjant (care cel mai probabil se datorează aberațiilor optice ale lentilelor obiectivului, ambele fotografii fiind realizate fără filtru UV).

În cazul unui detaliu de peisaj realizat la 300 mm, rezultatele sunt, aș spune, mixte: unele detalii sunt redate mai bine în imaginea realizată cu Nikon-ul, iar altele, în cea realizată cu Sigma-ul (punctul de focalizare a fost plasat în ambele imagini în același loc, pe banner-ul publicitar de pe fațada Hotel Transilvania).

Astfel, dacă vârfurile ramurilor sunt vizibil mai clare în imaginea realizată cu Nikon-ul, detaliile de tipul textului, a ramelor geamurilor hotelului sau ceasul din turnul Catedralei Szent Mihaly sunt mai bine definite în imaginea realizată cu Sigma-ul. (Ambele imagini sunt realizate la 1/800 sec., f/16. Ca o observație, punctul de stație e situat în cartierul Andrei Mureșanu, din sudul Clujului, la o distanță de 1,4 km în linie dreaptă de turnul bisericii).

Contrar criteriilor consacrate de compoziție, am optat pentru încadrarea centrală a umbrelei roșii - inscripționată Ciuc - pentru a testa performanțele obiectivelor utilizând punctul de focalizare central (cel mai performant de care dispune aparatul). Timpul de expunere a fost de 1/1250 sec., diafragma f/16.

Interesant este că imaginea realizată cu Nikon-ul pare o idee mai luminoasă decât cea cu Sigma-ul. În ce privește redarea detaliilor, asistăm la o remiză: dacă umbrela centrală pare o idee mai clară în imaginea realizată cu teleobiectivul Sigma, ușa  de pe peretele de sticlă e net mai clară în imaginea cu Nikonul (punctul de focalizare a fost plasat în ambele cazuri pe suprafața umbrelei din centrul cadrului).


Nikon-ul câștigă însă detașat la redarea detaliilor fine - cum este cazul cu imaginea înfățișând acoperișul din țiglă și hornul unei case. Contururile sunt mai clare, detaliile sunt mai puțin estompate, imaginea este de o calitate vizibil superioară celei realizate cu obiectivul Sigma.

În concluzie, dacă vi-l permiteți, Nikon 55-300 mm rămâne alegerea optimă (tocmai constat că prețul a urcat la 1398,99 lei și în oferta F64 - adică cu 100 lei mai mult decât până acum câteva zile).

Constat în general o politică a Nikon de a crește prețul la obiective. Din 2011 până acum, au înregistrat creșteri de cel puțin câteva zeci de lei ale prețului următoarele obiective: 55-200, 50 f/,18, 70-300, 18-105, 16-85 - pentru a le aminti doar pe cele destinate entuziaștilor.

În consecință, nu pot recomanda decât următoarea strategie de cumpărare: la obiective înainte - până le găsim la prețuri bune!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.