FotografieCluj.BlogSpot.RO

joi, 14 martie 2013

Fotografierea telefonului mobil in reparatii cu D70 si lentila macro

Categoric nu sunt un adept al fotografierii cu telefonul mobil, deși nu neg că, în cazul în care nu avem altceva la îndemână și este nevoie de o imagine în scop probatoriu, o poză realizată chiar cu acest rudiment de instrument fotografic se poate dovedi salutară.

În schimb, telefonul mobil a devenit un instrument cvasi-indispensabil al vieților noastre tot mai delocalizate. Grație lui, ne putem contacta cunoscuții oriunde s-ar afla și, reciproc, putem fi găsiți cu ușurință, chiar și când nu suntem acasă. Practic, nu mai vorbim de un instrument dedicat exclusiv elitei de afaceri, sau copiilor de bani gata - ca în urmă cu 13-14 ani - ci de unul de primă necesitate.

Sau, cel puțin așa stau lucrurile când avem în vedere funcția de comunicare vocală, restul fiind funcții extra, a căror implementare din rațiuni de marketing știrbind uneori utilitatea celei dintâi.

În consecință, m-am decis să restaurez un "bătrân" Sony-Ericsson K310i, proces pe care l-am și fotografiat, după cum veți putea vedea în cele ce urmează.



Nu neg, sistemul de operare Android este excelent pentru tablete (dețin, de altfel, un model de 7", Carrefour CT-704), îmbinând flexibilitatea Linux-ului open-source cu ușurința în utilizare a unei platforme mobile gândită de o corporație de talia Google.

În schimb, pe partea de telefonie mobilă, după cca. 8 luni de utilizare a unui Samsung Galaxy Y S5360 , nu aș putea spune că sunt tocmai încântat de a face drag&drop cu degetul pe ecran pentru a răspunde la apeluri, iar aplicațiile menite a corecta acest neajuns (precum HD Full Screen Caller ID) au totuși suficiente bug-uri (de exemplu, pe Samsung-ul anterior-amintit, la utilizarea cu un sistem hands-free, vor stinge ecranul automat foarte repede, devenind mult mai incomod a încheia un apel). Nici scrierea de SMS-uri pe touchscreen nu mi se pare tocmai comodă, iar internetul mobil nu aș putea spune că mă atrage, în condițiile în care în majoritatea timpului butonez pe un PC Core i3, cu un monitor LG de 24", full-HD.

M-am decis în consecință să restaurez vechiul meu Sony-Ericsson K310i (achiziționat în decembrie 2006), a cărui tastatură și acumulator suferiseră deja din plin de pe urma trecerii timpului și utilizării extensive (în iarna lui 2011, îi înlocuisem mufa de alimentare, la un service clujean).

Am comandat de pe GSMnet.RO un acumulator tip BST-36, produs de MyCell (am preferat un model compatibil în detrimentul unuia original, nu într-atât pentru diferența de preț de cca. 6 lei, ci în ideea că, telefonul nemaifiind în producție de mult timp, șansele de a obține un acumulator produs mai recent ar fi mai mari pentru cele de la terți ofertanți), tastatura tip R3, dar și un hands-free tip HPM-61, produs original Ericsson. Interesant este că în Cluj nu am găsit niciun ofertant cu prețuri tentante și care să aibă componentele dorite - probabil ieșite de ceva vreme din solicitările curente ale clienților - astfel că a le comanda online a fost soluția cea mai la îndemână.

În continuare, am trecut la montarea tastaturii - fapt facilitat și de faptul că e vorba de un telefon cu carcase interschimbabile, tot mai rare în prezent - când mașinăria de marketing a Apple a impus modelele la care nici măcar acumulatorul nu mai poate fi înlocuit de utilizator, tendință adoptată de tot mai mulți producători.

Acum, câte ceva despre fotografierea ansamblului: de multe ori, ne putem descurca onorabil chiar fără a investi în corturi dedicate fotografiei de produs, sau în sisteme de iluminare complicate... cu condiția să putem crea, în spațiul dorit, lumina difuză, lipsită de umbre necesară redării fidele a obiectelor noastre. Pentru aceasta, amutilizat două foi albe de tapet, una pe post de fundal și cealaltă de panou de difuzie, fotografiind în lumina naturală a unei zile însorite.

Timpul de expunere se lungește, în mod evident - majoritatea imaginilor au fost realizate la 1/2-1/1,5 sec. Însă în condițiile în care oricum pentru utilizarea optimă a unei lentile macro (despre care ați putut citi într-o mai veche postare a mea), este preferabil să utilizăm un trepied, pentru a evita mișcări fie și de câțiva milimetri, care ar compromite focalizarea realizată pentru un câmp de profunzime foarte limitat, chiar la diafragme închise (imaginile de mai jos au fost realizate la f/13). Timpul lung de expunere nu mai este o problemă - mai ales dacă declanșăm cu ajutorul telecomenzii, pentru a nu risca să mișcăm aparatul în timpul apăsării declanșatorului.

Telecomanda este cu atât mai utilă cu cât aparatul va fi plasat în poziții mai puțin uzuale, pentru a se afla perfect perpendicular pe subiectul fotografiat, la distanțe de cca. 20 cm. Pentru a reuși această poziționare, am inversat coloana centrală a trepiedului meu Slik Sprint Pro-47, poziționând capul bilă al acestuia în poziția portret.

(Inversarea coloanei centrale nu este posibilă, din păcate, pe majoritatea trepiedelor ieftine; de asemenea, modelul de la Slik este, la 900 grame, cel mai ușor trepied pe care l-am găsit dispunând de această facilitate extrem de utilă în fotografia macro).

Toate imaginile au fost realizate pe Nikon D70, cu obiectivul fix de 50 mm, f/1,8 Af-D, care se pretează cel mai bine, în tandem cu lentila macro Raynox, din cele pe care le dețin eu, la fotografia macro și de produs, datorită focalei relativ lungi, focalizării precise și vignetării minime (desigur, pentru rezultate mai bune ar fi ideal un obiectiv macro dedicat, precum Nikon 105 mm f/2,8 însă și prețul acestuia (2999 lei la reducere, în oferta F64) este pe măsură.

Vă invit în cele ce urmează să vizualizați câteva din imaginile astfel realizate. Toate, cu excepția ultimei, au fost realizate având montată lentila Raynox DCR-150 pe obiectivul de 50 mm; în cazul acesteia din urmă, unghiul de cuprindere ar fi fost insuficient (după cum se poate observa și în cazul celei de-a doua imagini, unde am sacrificat deliberat compoziția, de dragul redării detaliilor îndeajuns de mărunte).





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.