FotografieCluj.BlogSpot.RO

marți, 8 ianuarie 2013

Formatul RAW și fotografierea în condiții de lumină precară

Cel mai uzitat format de stocare a imaginilor digitale utilizat în prezent este JPEG, un format ce oferă rate de compresie foarte bune, pentru o calitate onorabilă a imaginii rezultate.

Cu toate acestea, imaginea pe care o putem descărca în calculator nu este maximum oferit de aparatul nostru... din contră, ea reprezintă o variantă procesată de electronica acestuia, a informației captate de senzorul digital.

Și, în mod inevitabil, respectiva operație de procesare presupune aplicarea unor algoritmi standard, aceiași de fiecare dată, care nu țin cont de subtilitățile fiecărei imagini în parte... mare parte din potențialul pozei în cauză pierzându-se.

Utilizând însă formatul necomprimat (sau, funcțide modelul aparatului, ce aplică o compresie fără pierdere de date), RAW, dintr-o imagine aparent compromisă putând fi obținută, grație prelucrării atente, o fotografie chiar reușită.  

Astfel, un atu important al aparatelor tip DSLR, dar și al compactelor avansate (și al căror preț se apropie de al suratelor lor mai mari), precum Nikon P7700 sau Canon G1X, este tocmai posibilitatea salvării imaginilor în formatul RAW.

Mai exact, imaginile vor fi salvate ca fișiere NEF pentru Nikon, CR2 pentru Canon, sau ARW pentru Sony - formate proprietar, fiecare cu particularitățile sale, adeseori software-ul de prelucrare necesitând un update în cazul în care avem un model de aparat lansat mai recent decât varianta programului folosit (spre exemplu, varianta originală de Adobe Photoshop Elements 9, pe care o utilizez, nu știa deschide NEF-urile create de Nikon D3100, dar se descurca perfect cu cele de pe D70; după aplicarea update-ului din martie 2011, se "înțelege" de minune cu acestea).

Doar aparatele Pentax dispun de opțiunea de salvare a imaginilor în formatul universal DNG (Digital Negative), ce poate fi deschis cu ușurință de practic orice program mai evoluat de prelucrare a fotografiilor.

Un fișier RAW este însă un mare consumator de spațiu: spre exemplu, un NEF de 12 MPx realizat cu Nikon D90 va avea 9-14 MB, pe când JPEG-ul  corespunzător imaginii în cauză, va avea, funcție de rata de compresie selectată, 1,5-6 MB. Astfel, când știm exact ceea ce dorim să obținem, iar condițiile de lumină ne sunt favorabile (sau noi suntem cei care controlăm lumina), putem face un compromis onorabil în ceea ce privește imaginile rezultate și să fotografiem direct în formatul JPEG (de preferință, alegând calitatea Normală sau Înaltă; între acestea două, diferențele sunt aproape imperceptibile la afișarea întregii imagini pe monitor, calitatea Normală (medie) fiind adeseori mai mult decât satisfăcătoare, iar spațiul ocupat, la cca. 60% din al celei de calitate Înaltă).

În schimb, dacă fotografiem în condiții adverse de lumină (indiferent că vorbim de o zi cu un cer mohorât, când totul e scăldat în culori terne, sau de fotografierea nocturnă, în lumina cu tentă glăbuie a lămpilor stradale) sau, chiar în cazul în care folosim blitz-ul, suntem spre exemplu într-o cameră cu pereți și mobilier în culori țipătoare, iar lumina reflectată ar căpăta în consecință o tentă de culoare, decât să încercăm varii combinații de geluri optice pe reflectorul blitz-ului, o prelucrare minimală a reglajelor Balans de alb și Tentă de culoare din editorul RAW ne va scoate la liman.

De asemenea, realizarea unei expuneri corecte a fotografiei (folosind exponometrul aparatului, consultând histograma pozelor noastre și ajustând în funcție de necesități), ne va asigura de obținerea unor imagini ireproșabile din punct de vedere tehnic, dar în care nu de puține ori se întâmplă că detaliile pe care am dori noi să le reliefăm nu sunt expuse așa cum ne-am dori.

Adeseori, chiar variații mici ale controlului Expunerii, de +/- 0,3-0,6 trepte, pot să le dea acel plus de care aveam nevoie pentru a scoate mai bine în evidență ceea ce doream noi din imagine. Este bine însă să nu exagerăm, deviații de peste 1,5 trepte de expunere deja compromițând iremediabil calitatea imaginii rezultate.

Din contră, în astfel de situații este preferabil să jonglăm cu următoarele reglaje - Recuperarea informațiilor din zonele supraexpuse, Lumina de umplere (pe care o putem ajusta pentru a compensa în parte o imagine subexpusă), cantitatea de Negru din imagine - utilă pentru a accentua contururile și umbrele, sau, din contră, pentru a le estompa (și aici trebuie să procedăm cu moderație, și să jonglăm la capătul inferior al intervalului), sau să alterăm, după preferințe, Strălucirea și Contrastul imaginii (multe fotografii suferă de contrast insuficient, în special cele realizate la orele amiezii.

Atenție: prelucrarea RAW-urilor NU este un panaceu universal, care să ne permită să fotografiem pe orice lumină, noi trebuind în continuare să căutăm momentele cele mai prielnice (i.e. dimineața și după-masa, alegându-ne subiectele predilecte în funcție de căderea razelor soarelui); ea poate însă să ne salveze o imagine care era, altfel, sortită Recycle Bin-ului :).

Claritatea imaginii rezultate reprezintă un alt parametru important al fișierelor RAW: implicit, la convertirea în formatul JPEG, software-ul aparatului aplică un Scharf mediu (uzual, +20) asupra RAW-urilor - ceea ce uneori se poate dovedi optim, alteori poate induce granulație nedorită în imagine. Pentru un mai bun control asupra rezultatului final, este preferabil să ajustăm noi și valoarea acestui parametru (de la valoarea 0, de la deschiderea fișierului în editorul RAW).

În continuare, putem ajusta coloritul final al imaginii, dacă dorim culori Vibrante și Saturate, sau, din contră, dorim să dăm o tentă mai ternă, cu un aer ușor retro imaginii. Desigur, am putea, desaturând imaginea total, să o covertim în alb-negru, însă această metodă ar duce la o pierdere a controlului asupra fiecărui canal din spectrul RGB - motiv pentru care este preferabil să facem acest lucru după ce deschidem imaginea din Camera Raw în Photoshop-ul propriu-zis.

În cele ce urmează, vă voi prezenta câteva imagini în paralel, JPEG și ceea ce s-a obținut din editarea RAW-urilor, dintr-un periplu dintr-o zi mohorâtă în zona IRA, din extremitatea estică a cartierului clujean Mărăști.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.