Cu ocazia Zilei Naționale, am decis să scot recent-achiziționatul Nikon D90, la o tură de fotografie nocturnă de stradă, pe traseul piața Avram Iancu-Unirii și retur, acoperind astfel principala arie de interes a centrului Clujului.
Am dorit să testez limitele aparatului, așa că în loc să folosesc cel mai luminos obiectiv de care dispuneam, 35 mm f/1,8, am optat pentru kitul 18-55 f/3,5-5,6, putând astfel verifica focalizarea în lumină precară, cu un obiectiv nu tocmai reputat în această privință. Însă scena de concerte și parada militară reprezentau puncte de atracție secundare, comparativ cu focul de artificii - așteptat pentru orele 20:00. Iar pentru consemnarea optimă a acestuia, unghiul mai larg de cuprindere al obiectivului kit era unul binevenit - mai ales cum, în acest caz, urma să folosesc diafragme mai închise. |
Am pornit așadar la drum, în ideea consemnării cât mai multor momente semnificative ale serii de 1 Decembrie. Am luat cu mine și trepiedul Velbon, care s-a dovedit un accesoriu excelent când vine vorba de a fotografia peste mulțimi - folosindu-mă de el ca de o extensie mai stabilă a propriului braț.
Astfel, dacă simpla întindere în sus a mâinii drepte ar genera o instabilitate imediat vizibilă în poze, care ar fi compromise total de neclaritatea de mișcare, am constatat că ridicând trepiedul cu stânga și menținând dreapta pe aparat, în vederea acționării declanșatorului, îi conferă un plus de stabilitate, care mi-a permis să obțin imagini clare chiar la timpi de 1/25-1/30 secunde - care sunt cât se poate de necesari în lumina dată de lămpile stradale, impunându-se folosirea diafragmelor cele mai deschise permise de focala folosită.
Desigur, ar fi imposibilă folosirea unor sensibilități ISO reduse, în aceste condiții de lumină precară. Aceasa va trebui deci ridicată pe cât posibil, la cel mai înalt nivel la care cantitatea de lumină captată să fie suficientă pentru a nu subexpune imaginea, dar în același timp a nu obține o granulație excesivă.
Am observat că D90-ul se comportă mult mai bine decât vechiul meu D3100 la acest capitol: în ISO 1600, imaginile sunt curate, pe când pe D3100, ISO 800 era maximul la care puteam vorbi de imagini neafectate de granulația supărătoare. Oricum, personal nu recomand folosirea de sensibilități ISO peste 400 decâtîn scopuri editoriale/probatorii, cel puțin pe aparatele cu senzor crop. În fotografia comercială, recenzorii agențiilor de stock ar penaliza prompt orice scăpări la acest capitol. Însă și din privința comportamentului la sensibilități ridicate, pot spune că D90 este un aparat care se situează mult peste modelele destinate începătorilor, chiar lansate mai recent decât acesta.
De asemenea, am constatat un comportament neașteptat de bun, chiar cu obiectivul kit, la focalizarea în lumină precară: am reușit să obțin imagini clare, chiar în lumina precară de care vorbeam... la un nivel la care, spre exemplu, este recognoscibil chipul primarului clujean E. Boc, defilând flancat de soldații participanți la parada militară.
Deliciul serii l-a constituit însă, neîndoielnic, focul de artificii, ce a început în jurul orelor 20:03 în piața Avram Iancu și s-a întins preț de un sfer de oră (până la 20:18, conform celor consemnate de aparatul meu de fotografiat). În acest răstimp am realizat nu mai puțin de 143 cadre, fără nici cea mai vagă problemă pentru aparat (este adevărat că, fiind cca. 4-5 grade afară, încălzirea excesivă nu avea cum să se manifeste), însă pot spune că a reprezentat un "botez al focului" pentru recent-achiziționata "jucărie" - care s-a ridicat la înălțimea renumelui Nikon D90.
Cum piața Avram Iancu a fost literalmente asaltată de publicul clujean, iar eu venisem urmărind de la câteva zeci de metri defilarea, nici nu am putut pătrunde propriu-zis în piață, ci am stat, efectiv umăr la umăr cu alți spectatori, undeva pe mijlocul carosabilului bd. Eroilor, pe segmentul dintre intrarea la Cinema Victoria și piață. Nu am avut loc de a deschide trepiedul, iar un colț al Casei Armatei îmi obtura vederea.. și, în plus, cablurile ornamentelor de iarnă treceau prin treimea inferioară a câmpului meu vizual optim.
Așa că am fotografiat din mână și am încercat să încadrez astfel încât să evit neajunsurile de care vorbeam; în cazul în care acest lucru nu a fost posibil, am apelat la Photoshop Elements, pentru a realiza decupajele și editările necesare.
Inevitabil, apare problema timpului de expunere recomandabil: dacă, experimental, am constatat că la fotografierea artificiilor de la o distanță de cca. 1-1,5 km, este preferabil un timp de 4 secunde sau mai lung, pentru a surprinde toată traiectoria trasoarelor luminoase, la distanța de 80-100 metri de la punctul de tragere, un timp lung de expunere ar fi dus la supraîncărcarea cadrului, ca și la supraexpunere.
Și, să nu uităm, fotografiind din mână, ar fi rezultat imagini afectate de neclaritatea de mișcare. M-am oprit așadar asupra unor valori între 1/1,6 și 1/2,5 secunde, la care, ținând aparatul ferm și păstrând stabilizatorul din obiectiv (VR) activat, am obținut suficient de multe cadre clare. Diafragma am menținut-o cât mai deschisă pentru focalele folosite, pentru a permite imprimarea cu suficientă lumină a senzorului fotosensibil.
Puteți în continuare vizualiza imaginile pe care le-am realizat:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.
Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.