FotografieCluj.BlogSpot.RO

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Clujul în miniatură sau... Macheta Dorințelor

La invitația d-rei Lucreția Scridon, voluntară implicată în organizarea proiectului Macheta Dorințelor, inițiat de Asociația PlusMinus, ce susține implicarea cetățenilor în viața comunitară, în scopul "atrager[ii] atenției asupra posibilității cetățenilor de a influența deciziile publice" în domeniul edilitar, am participat la inaugurarea publică a machetei Clujului.

Realizată din material lemnos tip MDF, la un nivel de detaliere excelent, macheta oferă o imagine de ansamblu a urbei de pe malurile Someșului și a dealului Cetățuii, permițând vizualizarea facilă a principalelor arii de interes ale Clujului, astfel încât cetățenii să se poată pronunța cât mai direct asupra viitoarelor întrebuințări a unor zone ale orașului.

Urând succes inițiativei celor de la PlusMinus, să vedem însă  în cele ce urmează cum abordăm din punct de vedere fotografic un astfel de subiect.

O primă chestiune o constituie cea a expunerii corespunzătoare a subiectului de fotografiat: întrucât dorim un câmp de profunzime cât mai extins, pentru a nu pierde detalii relevante ale structurii, vom fi nevoiți să fotografiem la diafragme cât mai închise - între un maxim de f/8 și un minim de f/16; majoritatea cadrelor pe care le-am realizat au folosit f/11 sau f/13, un timp de expunere de 1/160 și o sensibilitate ISO de 200. (Am dorit în acest mod să minimizez riscul apariției neclarității de mișcare care, dată fiind dimensiunea redusă a detaliilor machetei, ar fi fost cu atât mai supărătoare, cât și granulația de imagine).

Să precizăm că, fiind vorba de suprafețe întinse de lemn, problema nu a fost reprezentată într-atât de granulație, cât de lipsa unor elemente suficient de contrastante, pentru a da imaginii relief. Desigur, pentru astfel de situații, soluția optimă ar fi plasarea a minimum două proiectoare de lumină continuă, utilizate în fotografia de produs, într-o manieră care să accentueze jocul umbrelor și să atenueze astfel lipsa de relief a imaginii.

Totuși, realizarea unui fotoreportaj la fața locului implică o serie de limitări, cum ar fi faptul că fotografiile nu sunt realizate într-un studio utilat cu tot ce ne-am dori, ci trebuie să fim cât mai versatili și să ne descurcăm cu ce aveam la fața locului - în cazul meu, blitz-ul SB700 și obiectivul 18-105. Principalele obstacole de care m-am lovit în consecință au fost în special de ordin tehnic. Să le evidențiem, pe scurt:

La fotografierea obiectelor, de la distanțe relativ mici (câteva zeci de cm; 18-105 are distanța minimă de focalizare de 46 cm), înălțimea blitz-ului riscă să genereze o zonă de umbră, după toate aparențele din cauza lungimii obiectivului, astfel încât partea inferioară a fotografiilor să fie vizibil mai întunecată, subexpusă. Soluția ideală ar consta în utilizarea unui ring-flash sau, ca soluție de buget, un adaptor O-flash, care să dirijeze lumina la nivelul obiectivului, aceasta urmând a fi difuzată concentric, din jurul acestuia, pe subiect.

Alternativ, și înclinarea capului mobil al blitz-ului la 45 grade și scoaterea panoului de reflexie ajută în direcționarea luminii în manieră mai adecvată: umbra cauzată de lovirea frontului de lumină de corpul obiectivului va fi redusă, suprafața de contact fiind diminuată. Desigur, dacă am fi într-un spațiu închis am putea folosi funcția bounce, dar în absența unui tavan frontul de lumină trimis direct în sus se va irosi, neputând ricoșa înspre subiectul nostru. Astfel, tot un O-flash rămâne soluția cea mai la îndemână.

În ce privește alegerea obiectivului, 18-105 reprezintă un compromis acceptabil, dar sub-optim: un fix de 35 mm se descurcă, grație distanței de focalizare cu cca. 20 cm mai scurte, mult mai bine în fotografia de obiect. 18-105 are însă avantajul că putem surprinde de la distanță mai mare unele detalii, dar și că putem plasa macheta în context, imortalizându-i, într-o imagine cu un unghi de cuprindere mai larg, și pe  voluntarii noștri, tinerii talentați, studenții Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice Cluj, care au dat viață acestui proiect.

Observăm că, practic, a trebuit să realizez două genuri distincte de fotografie: de eveniment, surprinzând în manieră jurnalistică voluntarii Asociației PlusMinus și creația lor, și de obiect, surprinzând Macheta Dorințelor și redarea de către aceasta a variilor detalii, înfățișând străzi și reprere arhitecturale emblematice ale Clujului.

Puteți, în cele ce urmează, să vedeți câteva din imaginile pe care le-am surprins în cursul evenimentului.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.