FotografieCluj.BlogSpot.RO

vineri, 31 august 2012

Gânduri de... lună albastră

A doua lună plină din august este cunoscută ca luna albastră, denumire probabil datorată nuanţei pe care o capătă cerul nocturn în bătaia ei, mai degrabă decât culorii acesteia - care, împrumutând lumina de la soare, nu va putea avea altă tentă de culoare decât cea a luminii solare - variind de la alb-gălbui la roşiatic.

Cum însă există ani în care nu vom întîlni de două ori luna plină în cursul lui august, fenomenul este unul destul de rar - următoarea lună albastră va avea loc abia peste 3 ani, în august 2015.

Merită deci să ne pregătim aparatele şi să fim cu teleobiectivele pe poziţii, în special dacă norii nu ne vor împieta vederea.


Pentru a fotografia luna la proporţii cât mai apropiate de dimensiunea cadrului, va trebui în primul rând să folosim o focală cât mai lungă: 105 mm de pe un obiectiv precum 18-105este un minim acceptabil ca să se distingă formaţiunile de pe lună - caz în care va trebui să operăm un crop puternic, 12-14 MPx la compresia cea mai redusă fiind un minim de pornire, nicidecum ceva la care putem vorbi de o calitate deosebită a fotografiei rezultate în final.

La 300 mm, lucrurile încep deja să se îmbunătăţească vibzibil: cu un teleobiectiv abordabil ca preţ, precum 55-300mm (pe care îl deţine şi subsemnatul), deja putem obţine în imagine o suprafaţă mult mai mare a discului selenar - deşi, chiar şi în acest caz, ponderea ocupată din cadru va fi destul de mică: cu luna la perigeu, deci fiind cea mai mare din cursul anului, fotografiind în 14 MPx am reuşti să obţin o suprafaţă de 597x576 pixeli ocupaţi efectiv de aceasta... cu alte cuvinte, ideal ar fi să utilizăm focale semnificativ mai lungi - precum oferă acest Samyang 650-1300 mm (necesită un adaptor pentru montura Nikon, focalizarea realizându-se exclusiv manual).

În ce priveşte parametrii expunerii, profunzimea va fi minimal influenţată de diafragma utilizată, dată fiind distanţa (literalmente) astronomică la care se află subiectul nostru. Pentru convenienţă, putem utiliza fără probleme diafragme relativ închise, în jurul a f/8. În ce priveşte timpul de expunere, apare problema faptului că, practic dorim să fotografiem o sursă de lumină - astfel, nu ne vom putea baza pe măsurarea automată, care ar propune timpi lungi, adecvaţi cerului nocturn, dar care ar lăsa un disc alb, cu marginica de reflector, în locul lunii. Astfel, vom recurge, funcţie de sensibilitatea ISO minim acceptată de aparat (ISO 100 sau 200), la timpi scurţi, de 1/300-1/500 sec.

Desigur, ne putem baza pe stabilizarea optică cu care producătorii au echipat obiectivul, pentru a minimiza riscul ca imaginea să fie mişcată, deşi ideal ar fi să utilizăm un trepied şi fie să declanţăm cu funcţia de întârziere, fie să apelăm la o telecomandă, precum Nikon ML-L3.

După cum ne spun cele mai elementare noţiuni de astronomie, luna nu are lumină proprie, ea acţionând doar ca un reflector pentru lumina solară (o blendă de dimensiuni cosmice, dacă ne e permisă alegoria). În consecinţă, balansul de alb ar trebui reglat pe lumină diurnă; totuşi, dacă dorim să conferim imaginii o tentă labastră mai pronunţată, putem recurge la un mic artificiu tehnic: alegând modul Incandescent pentru balansul de alb, răcim artificial coloritul imaginii - şi obţinem tenta albăstrie a discului selenar, pe care ne-o doream (şi cu care suntem obişnuiţi din producţiile cinematografice, am putea adăuga).

Puteţi vedea în cele ce urmează o primă imagine realizată în seara de 30 august, deci cu o noapte înainte ca fenomenul lunii albastre să fie la intensitatea sa maximă, precum şi o editare de tip HDR înfăţişând luna cu tenta de albastrău pe care o redă atmosferei nocturne, la maximul ei.



Un comentariu:

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.